Close Sidebar
Type & Hit Enter To Search

Articol de Andreea Mazilu

Acum că ştim mai multe despre benzile desenate, cred că este momentul să vă spun câte ceva despre artiştii care dau viaţă personajelor noastre preferate. Ca să-i cunoaştem mai bine, am pregătit pentru voi o (prea) mică enciclopedie a desenatorilor români, de la cei cu renume şi experienţă, până la tineri plini de entuziasm şi nonconformiști.

M-am gândit să încep cu Sandu Florea, un nume care se aude de aici până în America. L-am ales deoarece este o adevărată legendă a BD-ului românesc şi, totodată, unul dintre cei mai cunoscuţi şi apreciaţi desenatori pe plan mondial. Născut pe 28 iunie 1946 în Ghelari, judeţul Hunedoara, Sandu Florea este un important artist român datorită numeroaselor sale albume de benzi desenate în care abordează teme diverse, de la subiecte istorice, până la fantastice sau science-fiction.

Sandu Florea

În timp ce este student al Institutului de Arhitectură din Bucureşti, debutează în 1968 cu BD-ul Năzdrăvăniile lui Păcală, publicat în serial, în revista „Luminiţa”. După facultate, se mută la Timişoara unde frecventează cenaclul SF „H. G. Wells”. Aici îşi descoperă pasiunea pentru genul science-fiction, scrie proză, ilustrează fanzinul „Paradox” și desenează primul album BDSF din România: Galbar, după o povestire de Ovidiu Șurianu. În 1975 revine în Bucureşti după ce renunţă la meseria de arhitect și hotărăște să trăiască din benzi desenate, ca liber profesionist. Publică benzi desenate în aproape toate almanahurile şi revistele pentru copii şi tineret din România, între 1976-1989. După 1990 editează împreună cu scriitorul Niculae Frînculescu revistele de benzi desenate „Carusel” (11 numere) și „Proteus” (3 numere). Printre cele mai cunoscute albume ale sale apărute în România se numără Cavalerul Alb şi Călugăreni, după scenarii scrise de Radu Theodoru şi În lumea lui Harap-Alb, album premiat la Eurocon, festival de artă science-fiction din Europa.

Galbar

În 1991 emigrează în America, unde începe să colaboreze cu Marvel şi DC Comics. Devine cunoscut în toată lumea datorită contribuţiei sale la benzile desenate Buffy the Vampire SlayerThe ExecutionerX-Men: The EndBatman R.I.P. şi Batman: Battle for the Cowl. Chiar dacă nu mai locuieşte în România, Sandu Florea continuă să influenţeze scena BD-ului românesc prin susţinerea tinerilor artişti şi răspândirea genului de BD american în România.

În continuare, vi-l prezint pe Mircea Arapu, un artist la fel de cunoscut în România cât şi în ţara sa adoptivă, Franţa. Născut în 1955, Arapu îşi descoperă pasiunea pentru benzi desenate după ce participă în 1970 la concursul BD „Aventurile colegului Minitehnicus”, organizat de revistele „Cutezătorii” şi „Pif Gadget”. În anii următori, proiectele sale sunt refuzate de revista „Cutezătorii” şi de editura Stadion, fapt ce-l încurajează să plece şi să-şi încerce norocul la Paris. În 1979 câştigă un concurs de BD şi este publicat de revista „Les vacheries de Corinne à Jeannot”, editată de Jean Tabary. De asemenea, editează şi primul său album de benzi desenate româneşti în limba franceză, Peur, care îi aduce o invitaţie la Festivalul BD de la Angouleme.

Mircea Arapu

Anul 1982 înseamnă pentru Mircea Arapu împlinirea celui mai mare vis al său. În nr. 695 din „Pif Gadget” apare primul episod din Arthur le fantome, desenat de el după scenariul lui Raymond Maric. Vor urma încă 35 de episoade, vreme de 5 ani. Între 1986 şi 1987 desenează trei episoade din seria „Pif et Hercule” şi alte trei din „Placid et Muzo”, precum şi numeroase coperţi şi pagini de prezentare a revistelor. După ce îşi pierde slujba la „Pif Gadget”, Arapu se refugiază în domeniul publicităţii, unde lucrează până în 2005. În următorii ani colaborează cu diverşi artişti şi edituri franceze.

Arthur le fantome

În România, benzile desenate de Mircea Arapu apar în revistele „Haz în Vacanţă” (1995), „Dino” (1997) şi „Carusel” (2005). Acesta participă la Saloanele BD de la Charleroi (Belgia, 1993), Angouleme (Franţa, 2004 – unde desenează afişul expoziţiei româneşti) şi Bruxelles (Belgia, 2007). În 2008, este invitat de onoare la Salonul Internaţional al Benzii Desenate din România, „BD Constanţa”, o ediţie specială „Pif en Roumanie”, organizată cu ocazia aniversării a 60 de ani de la naşterea celebrului personaj, Pif le chien. În 2012, Mircea Arapu revine în România, de această dată alături de desenatorii Jacques Kamb şi Dirrick, pentru vernisajul expoziţiei „Pif în România”, organizată la Sala Dalles din Bucureşti. Cu această ocazie, lansează şi albumul monografic Quand je serai grand, je ferai Pif, un volum bogat ilustrat şi în întregime în culori.

Alături de Sandu Florea şi Mircea Arapu, un alt celebru desenator de benzi desenate român este şi Puiu Manu. Născut în 1928, acesta a debutat la începutul anilor ’50 cu diverse desene şi ilustraţii în reviste pentru copii. Prima sa bandă desenată realistă a fost Comoara lui Montezuma, după scenariul lui Mircea Sântimbreanu, apărută în 1957 şi publicată în revista „Cravata Roşie”. Anul următor apare şi O întâmplare cu o minge, prima sa BD comică, în „Arici Pogonici”. Cu peste 55 de ani de activitate, Puiu Manu publică în majoritatea revistelor pentru copii din ţară şi nu numai. Abordează subiecte comice dar şi realiste, adaptează povestiri SF scrise de autori precum Ion Hobana, Horia Aramă sau H.G.Wells şi crează personaje îndrăgite de generaţii de cititori.

Puiu Manu

În 1968 se naşte Dim Dunăreanu, cel mai cunoscut personaj al lui Puiu Manu. Acesta apare într-o serie BD numită Vacanţele unui tânăr liniştit, cu scenarii scrise de mai mulţi scriitori, colaboratori ai redacţiei Cutezătorii: Ovidiu Zotta, Ion Corneliu, Costache Anton. În anii următori mai apar şi alte episoade din aventurile lui Dim Dunăreanu, iar două dintre ele vor fi reluate şi detaliate în paginile a două cărţi BD ce apar la editura Stadion în 1972, respectiv 1973: Tânărul şi marea şi Busola nu arată nordul. În ultimii ani, Puiu Manu s-a ocupat de redesenarea albumului Toate pânzele sus, pe care l-a lansat în 2012 la Salonul Internaţional al Benzii Desenate de la Constanţa. Tot în acelaşi an semnează şi cel mai recent album al său, Dim Dunăreanu, după un scenariu de Marius Lestaru.

Sarabandă în Golful Aden

Din generaţia mai tânără, am ales să vi-i prezint pe Alexandru Ciubotariu şi Cristian Dârstar. Alexandru (Ciubi) Ciubotariu s-a născut pe 10 iulie 1979. A terminat Liceul de Artă din Constanţa, apoi Facultatea de Artă „George Enescu” din Iaşi, secţia grafică. Se laudă cu 11 albume de benzi desenate, cu multe premii naţionale şi peste 80 de expoziţii organizate în ţarǎ şi în afară. Creaţiile sale au fost incluse în peste 60 de publicaţii din România, Belgia, Slovenia, Polonia, Croaţia, Cehia, Franţa, Grecia, Serbia. A ilustrat numeroase cǎrţi şi albume de benzi desenate, printre acestea din urmǎ numǎrându-se şi albumul personal Povestea despre eu care fost tradus şi a aparut în Ungaria, Germania şi Finlanda.

Alexandru Ciubotariu Ciubi

Realizează prima bandă desenată la 15 ani şi tot atunci începe să publice în ziarul local, „Cuget Liber”. Alexandru Ciubotariu este cunoscut şi ca street-artist, sub pseudonimul de Pisica Pătrată. Prima pisică pătrată a apărut pe site-ul hardcomics.ro în 2003, pusă acolo de Milos Jovanovic, fapt ce l-a inspirat pe Ciubi să-şi creeze propriul său personaj pătrat. Acesta a început să apară pe străzile Bucureştiului, sub formă de stickere lipite pe la Universitate sau desene pe clădiri vechi. A existat de asemenea şi o jucărie „pisica pătrată”, în ediţie limitată, făcută din răşină şi desenată manual, dar cu o soartă nu prea fericită, fiind extrem de uşor de spart.

În 2010, Alexandru Ciubotariu publică Pisica Pătrată, primul album de street-art românesc care prezintă aventurile simpaticului personaj pe diverse clădiri din Bucureşti, Constanţa şi Chişinău. Un alt proiect de care Ciubi s-a ocupat este Muzeul Benzii Desenate, expoziţie care a putut fi vizitată în perioada 16 iunie – 16 octombrie 2011. Prin acest „muzeu” aflat la etajul patru al MNAC, Ciubi şi-a propus să arate diversitatea şi bogăţia benzilor desenate din România, să evidenţieze legăturile dintre banda desenată şi caricatură, ilustraţie de carte, desen animat şi literatură şi să pună în valoare creativitatea tinerilor artişti BD contemporani. De asemenea, Alexandru Ciubotariu a publicat şi volumul Istoria Benzii Desenate româneşti (1891-2010), alături de prietenul său, criticul de bandă desenată, Dodo Niţă.

Ce vă pot spune cu siguranţă despre Cristian Dârstar, cunoscut şi sub numele de Akira, este că e un adevărat otaku. Născut în 1986, în Braşov, Dârstar este un reprezentant al genului manga în România, fiind pasionat şi influenţat de cultura japoneză. Creează ilustraţii şi benzi desenate încă din 2004. Cristian Dârstar este cunoscut pentru albumul Manga Ink, primul fanzin de manga din România. De asemenea, Dârstar participă la festivalului Otaku încă din 2005, în cadrul căruia organizează expoziţii şi ateliere pentru cei interesaţi de stilul manga.

Cristian Dârstar

Probabil cel mai important proiect al lui Cristian Dârstar este revista Cosplay GEN, o revistă independentă ce apare de două ori pe an, cu distribuire internaţională şi dedicată fenomenului cosplay. Dârstar este ilustratorul acestei reviste şi se ocupă de diverse proiecte în care înlocuieşte fragmente din fotografiile cosplayerilor cu ilustraţii . Activitatea sa mai include şi animații, ilustrații și benzi desenate pentru alte publicații și firme specializate din România, precum „Otaku Magazine”, „Helion”, „Sunete”, „Mecha Revolution” și altele.

SURSE

Pozele au link către surse. Bibliografie: Benzidesenateromânești, Dimdunăreanu, Metropotam, Modernism

***

Ultimele zile de înscrieri la atelierul de BD, vă așteptăm!

Apasă fără frică
1 Comment
  • Dodo Nita

    1:56 PM - Tue, Apr, 2014 - Reply

    Draga Andreea,
    este foarte dezamagitor sa vezi cum tineri aparent promitatori ca dumneata scriu articole dupa ureche (dupa internet).
    Alaturandu-i pe impostorii Ciubotariu si Darstor, unor adevarati autori BD precum Sandu Florea, Puiu Manu, Mircea Arapu savarsesti o mare impietate. Ti-ar trece vreodata prin cap sa compari mazgalitorii de peretii cladirilor din ferentari cu Andreescu, Grigorescu sau Tonitza? Ma indoiesc… Dar la benzi desenate si la fotbal se pricepe toata lumea…
    Deschide si dumneata o carte de benzi desenate, in loc sa preiei informatii nemestecate de pe net si compara mediocritatile lui Ciubotariu si Akira Darstor ( apropo, poti sa citezi titlul unei singure BD a acestui impostor?) cu capodoperele grafice ale tinerilor autori de seama lor Tamba sau surorile Surducan…
    Spre stiinta dumitale si a cititorilor acestui blog, Ciubotariu nu a scris un rand la Istoria Benzii Desenate Romanesti ci doar a facut macheta cartii, dar m-a santajat de comun acord cu editorii sa-i trec numele pe coperta sa ca si co-autor. A facut acest lucru pentru ca, prin relatiile imorale pe care le-a avut la ICR sa incaseze in anii urmatori aproape un miliard de lei ca autor al cartii si “curator” al expozitiei Istoria BD romanesti la care marea majoritate a planselor le-am adus tot eu.
    in realitate Ciubotariu si Darstor sunt doi tineri cu calitati mediocre de desenatori dar uriase de paraziti ai institutiilor culturale din Bucuresti (promovati de escrocii si pornografii de la asociatia Jumatatea Plina). Iar dumneata prin astfel de articole de dezinformare, nu faci decat sa propagi impostura lor…
    Ce trist…

Join the conversation

Success
Your comment is awaiting moderation.