Close Sidebar
Type & Hit Enter To Search

Pe 13 mai s-a terminat a 8-a ediție a atelierului de scriere creativă pentru copii, în care 11 pisoi au fost conduși de Adina Rosetti prin labirintul poveștilor.

Textele scrise de copii au fost creative, ca de obicei, le-am reunit pe toate într-o revistă, pe care am tipărit-o și le-am oferit-o ca amintire copiilor. De-a lungul timpului, am evoluat. Acum scriem numele fiecăruia pe revistă, ca să nu se mai rătăcească cu ocazia marelui moment al autografelor! Puteți citi aici colecția de povești a seriei 8.

atelierul de scriere creativa pentru copii cu adina rosetti editia 8

Până la ediția din toamnă, vă dorim o vară verde, fără griji, ca în copilărie!

Apasă fără frică

Academia noastră are momentan numai două ateliere mari și late: cel de caligrafie și cel de scriere creativă. Ambele tot mai cerute, așa încât au început să apară listele de așteptare.

Să vă facem un sumar al edițiilor viitoare, să nu ziceți că nu v-am spus din timp!

Atelierul de caligrafie cursivă pentru copii, cu Ștefania Iorgoiu

caligrafie copii 8

Deadline înscrieri: 25 martie 2018

Vârsta juniorilor: 10-16 ani

Număr ședințe: 6, a câte 2h

Perioada: 16 – 21 aprilie, 6 zile consecutive, de la 18:30 la 20:30

Locul: atelier zona Gării de Nord

Cost: 300 lei

Atelierul de scriere creativă pentru copii, cu Adina Rosetti

grup copii scriere creativa carturesti

Deadline înscrieri: 30 martie 2018

Vârsta juniorilor: de la clasa a 2-a până la maximum 14 ani

Număr ședințe: 8, de la 10:00 la 12:00

Perioada: 14 aprilie – 13 mai (mai exact, ședințele au loc sâmbăta și duminica în prima parte a zilei, în următoarele date: 14-15 aprilie, 21-22 aprilie, 5-6 mai, 12-13 mai)

Locul: atelier zona Gării de Nord

Cost: 440 lei

Înscrieri: Pentru ambele ateliere, ca să înscrieți un creative kid trebuie să trimiteți un mail la simina arond motanov punct ro, în care să ne spuneți numele kidului, vârsta, care e motivația lui și să ne lăsați numărul de telefon părintesc.

Vă așteptăm cu drag, cerneală, povești, motan mov!

Apasă fără frică

Pe 16 octombrie, adică ieri, Academia noastră a ținut, la invitația organizatorilor, un workshop de caligrafie în cadrul Family Day, ultima zi din programul festivalului industriilor creative cu numele de Creative Est.

Profa atelierului de caligrafie, Ștefania Iorgoiu, i-a avut elevi pe un băiețel și pe mama lui:)

caligrafie-family-day

Apoi am fugit, părinții erau interesați mai mult de activitățile gratuite, spațiul era mic și nici nu ne-am pregătit cu cărți de vizită, rollup și alte obiecte de promovare. Data viitoare ne vom adapta mai bine!

Apasă fără frică

Șefania Iorgoiu a avut 6 întâlniri de câte 2 ore cu juniorii caligrafi, de-a lungul cărora au exersat scrisul frumos și l-au aplicat artistic în tot felul de moduri – integrat în desene, cuvinte cu majuscule decorate, litere modelată în sârmă, caligrafie pe tricouri. Au scris cu toc și peniță, pensulă, chiar și pană, au folosit diverse culori și materiale cu texturi diferite ca suport. Copiilor le-a plăcut!

Vom anunța curând a doua ediție a atelierului de caligrafie pentru copii, vă puteți înscrie de pe acum și vă anunțăm detaliile ulterior.

Apasă fără frică

Joia trecută, pe 21 aprilie, de la 9:00 la 11:00, o clasă de a 2-a a unei școli din București s-a antrenat jucăuș în scrierea creativă. Profe curajoase au fost Larisa Băltărețu și Monica Cristina Tarța. Ele fac parte din comunitatea absolvenților atelierelor de scriere creativă pentru adulți pe care le organizăm prin Club Revdepov. Niciuna dintre ele nu mai avusese de-a face cu juniori așa de mulți și de activi, drept urmare două ore au fost suficiente să le dea peste cap!

„Oricât de mult mi-ar plăcea să lăsăm copiii să aibă un creier liber în care să facă ce vor, înțeleg de ce părinții și profesorii le pun limite de multe ori. Toți la un loc sunt obositori și adulților le este dificil să lucreze cu ei. Și copiii sunt discriminatori, sunt sinceri, mofturoși, curioși, nerăbdători – la fel ca noi, dar mai puțin cizelați. Cred că majoritatea adulților se sperie de acest lucru și nu știu cum să lucreze cu ei altfel decât punându-le limite. Cu cât îi punem mai mult în contact cu arta (de orice fel, în orice formă de exprimare), cu atât le vom da mai multă libertate în cadrul oricărui sistem.” (Monica)

I-am spus Monicăi că parcă analizează un trib îndepărtat, iar ea ne-a zis că, după cele două ore de scriere creativă, urma un curs de tobe în program. Așa că trib rămâne! Trib de pisoi, se pare.

„Concluzia mea: a fost minunat să fiu „Doamna!” pentru două ore, printre 26 de oameni în toată firea, dar încă mici de statură, curioși ca niște pisici și plini de imaginație!” (Larisa)

Buuuun. Dar ce s-a întâmplat în cele două ore? Copiii au făcut trei exerciții.

1. (individual) Inventați un supererou – care e superputerea lui, cum arată, cum îl cheamă, ce îi place să facă, ce nu, ce animal de companie are, etc.
2. (câte trei copii) Scrieți o poveste pornind de la o imagine (extrasă dintr-o pălărie).
3. (câte trei copii) Scrieți o poveste pornind de la 5 cuvinte (extrase dintr-o pălărie).

Câteva exemple de povești rezultate din aceste experimente:

  • portretul unui supererou

Pisicuța „Gheruță de Foc” (Andreea – 8 ani)

Puterile ei: are gheare ascuțite, puteri de foc, lavă și tot ce conține căldură.
Culoare: neagră cu puține pete albe mari.
Îi plac: peștele, carnea, cartofii, să ajute oamenii și uneori să jefuiască oameni pentru pește și să fie drăguță și atrăgătoare…
Preferă alte pisici și puțin cățelul.
Ea este foarte drăguță și frumoasă, aduce lumina lunii pe fața ei și lumina soarelui pe corpul ei. E ca o floare de noapte și de zi. Noaptea, în cel mai frumos parc, vine cu ea și lumina lunii, pentru că nu îi place să vadă prin lumina ochilor ei de noapte. Din apă se văd cristale pentru că la frumusețea ei strălucesc toate lucrurile rele din jur.
„Pa – pa, pisi! Du-te să salvezi lumea!”

  • poveste după o fotografie

„Visul” (Ioana, Maria & Adrian – 8 ani)

David și Ingrid s-au dus la culcare. Ei visează că sunt doi supereroi:
- Pe cine ajutăm azi?
- Văd o casă care a luat foc, iar înăuntru e o babă.
- Hai să mergem!
Cei doi supereroi au stins incendiul și au salvat baba. Ea le-a mulțumit, iar atunci copii s-au trezit.

„Atelierul lui Moș Crăciun” (David, Ingrid & Ana – 8 ani)

Este Crăciunul. Moș Crăciun merge în sala roboților.
- Ce faceți aici, domnule?
- Îmi trăiesc ultimele clipe înainte să mor.
- Cum merge fabricarea roboților?
- Foarte bine. Îi vor folosi după ce eu mor.
A fost un Crăciun crud. Moș Crăciun a murit și roboții și-au făcut treaba.

  • poveste cu cinci cuvinte extrase din pălărie: vampir, bătălie, extraterestru, caramel, coacăze

Într-o galaxie îndepărtată, Darth Vader se uită la tv și vede un vampir și un extraterestru care se pregăteau pentru o bătălie, iar câștigătorul primea o cutie cu coacăze învelite în caramel. (Adrian, Ioana & Maria – 8 ani)

Și uite așa am obținut și o rețetă: coacăze în caramel!

Apasă fără frică

Ne lăudăm cu un nou atelier pentru copii, care să-i facă să scrie de mână cu mai multă plăcere și mai frumos!

atelier_caligrafie_copii

Profa atelierului se numește Ștefania Iorgoiu și face parte dintre absolvenții atelierului de caligrafie pentru adulți pe care îl organizăm la Club Revdepov. Așa ne-am cunoscut, știam că lucrează într-o grădiniță, că e pasionată de arte, iar când am aflat că a absolvit Facultatea de Psihologie și Științele Educației, plus un masterat în Consiliere Școlară și Dezvoltarea Carierei, am zis să n-o lăsăm să ne scape!

Atelierul de caligrafie începe pe 19 martie, are 6 ședințe de câte 2 ore, 6 sâmbete la rând. Designul de curs e făcut în așa fel încât să fie amuzant pentru copii, adică vom folosi instrumente diverse (pene, pensule, penițe și tocuri) și vom face caligrame (când forma în care e dispus scrisul conturează o pisică, un pom, etc), vom decora câte o majusculă, cum se făcea pe vremuri în manuscrise, vom risca și o caligrafie pe tricouri!

De-abia așteptăm să înceapă prima ediție! Ca să înceapă, trebuie să se formeze o grupă de 10 juniori gata să plonjeze în călimară. Înscrierile se fac pe mail (trimiteți motivația participării la simina arond motanov punct ro) până pe 15 martie. Mai multe despre atelier am structurat aici.

Apasă fără frică

Așa cum v-am prevenit, pe 25 noiembrie a avut loc la Hanul lui Manuc o dezbatere organizată de Prof21, care ne-a sunat foarte bine. Așa că am trimis-o pe Magda noastră Bunea să vadă care e treaba.

Ce știm e că i-a plăcut, că n-a putut să rămână observator și s-a implicat activ, iar mai jos sunt notițele ei.

„Fiind noi înşine educatori vii, cu atitudine, dar bine informaţi, care au curajul, ştiinţa şi responsabilitatea să poarte un dialog neutru, dar onest pe teme care preocupă societatea, deci şi pe elevi, abordarea acestor subiecte trebuie făcută din perspectiva unor adulţi cărora le sunt clare subiectele şi obiectivele dialogului pe care îl au cu elevii pe teme sociale, dascăli atenţi şi conştienţi de efectul unor astfel de discuţii asupra formării discernământului viitorului cetăţean. Conectarea şcolii la subiectele socialmente vii e necesar să fie făcută cu implicare, dar fără părtinire, cu emoţie asumată, dar totodată cu obiectivitate” - cam aşa ar putea fi formulat pe scurt răspunsul la întrebarea care a constituit subiectul dezbaterii de săptămâna trecută la care am fost invitaţi de către organizaţia Prof21.

dezbatere prof21

Ne-am bucurat să cunoaştem o comunitate ea însăşi vie şi responsabilă, deloc predispusă la „politica struţului” la care se făcea referire în prezentarea evenimentului: „Dar pentru a satisface principiul neutralității trebuie să adoptăm politica struțului? Bineînțeles, nu construim o școală modernă dacă susținem luările de poziție partizane, dar nici dacă băgăm capul în nisip și așteptăm ca subiectele vii să se stingă. De aceea, Comunitatea Prof21 promovează un profesor căruia îi pasă, deopotrivă un educator implicat și un cetățean responsabil.”

De altfel, întregul demers al Prof 21 este orientat pe a familiariza actorii implicaţi în actul didactic cu metode noi, care să aplice principii de succes care pornesc de la faptul că elevul nu mai este considerat un „recipient”, ci un partener: educaţia bazată pe proiect, interdisciplinaritate, educaţie nonformală, dezvoltarea gândirii sistemice, educaţia prin prospectarea de scenarii – aşa cum a reieşit din prezentarea proiectului făcută de către Ana-Maria Paladus şi de  Bogdan Gioara.

„Zis şi făcut” – adică cele afirmate mai sus au fost puse în fapt chiar prin dezbaterea respectivă: cele trei „subiecte socialmente vii” au fost discutate nonformal, în mici „comunităţi ad-hoc” formate din membri cu pregătire şi activităţi diverse  - profesori, activişti în educaţie clasică şi nonformală, oameni de presă, oameni de comunicare, inspectori şcolari etc. – asigurându-se astfel diversitatea punctelor de vedere. În plus, cei nouă membri aflaţi la cele zece mese de discuţii s-au mutat de la o masă la alta, astfel că, practic, nicio idee nu a rămas… fixă! A rămas aceeaşi doar câte o persoană, la fiecare masă – era „gazda”, facilitatorul dialogului, şi, de asemenea, „memoria rezultatului”: nota abordările valoroase care păreau în discuţii. A fost un proces viu de căutare de soluţii pentru cum pot fi abordate cele trei teme – ele însele vii, pentru a asigura o clarificare reală pentru elevii bulversaţi de informaţii adesea contradictorii din mass media, familie şi comunităţi.

Subiectele pentru care s-au căutat modalităţi optime de abordare cu elevii au vizat: tragedia din clubul Colectiv – rock, satanism, responsabilitatea autorităţilor; criza refugiaţilor şi terorismul;  schimbările climatice şi responsabilitatea personală. Mi-a plăcut că, imediat ce au fost anunţate, participanţii au atras atenţia că tema doi e nefericit formulată: nu există o legătură între imigranţi şi terorism.

Am luat parte la trei astfel de mese de dezbatere. Ca om care se ocupă de mulţi ani de coaching, cred că am adus de fiecare dată un plus de atenţie, de conştientizare a responsabilităţii şi de explorare a creativităţii în paleta de alegeri pe care o are fiecare. De exemplu, în cazul algoritmului de urmat pentru a putea genera perspective valabile de aplicat în dialogul cu elevii – Pentru ce abordăm acest subiect? Ce rezultat dorim să avem? Sau în cazul obiecţiei că nu ai cum să motivezi material copilul: „Ce recompensă să îi dai ca să îl faci să strângă materiale reciclabile?” Păi ai posibilitatea să îi oferi rolul de erou într-o poveste: cel care salvează planeta! O contribuţie preluată şi în sumarul de bune abordări a fost cea prin care am invitat comesenii să observe poziţia pe care ne situăm noi înşine în abordarea temelor. Spunem adesea „noi ne chinuim să îi facem să conştientizeze” şi verbul în sine ne poate face să detestăm de fapt acţiunea – cui îi place să se chinuie? Or, dacă am formula „avem ocazia să îi facem să conştientizeze” motivaţia personală ar creşte – şi pe bună dreptate: ocazia să formezi un om este o onoare rară şi extraordinară!

În prezentarea programului serii de dezbateri era acest paragraf: Pentru profesorii „cu atitudine”, implicați și responsabili, tratarea în școală a subiectelor socialmente vii trebuie să devină „o artă”. Ei trebuie să arate deschidere de spirit față de complexitatea problemelor, diversitatea valorilor și pluralitatea intereselor, dar, în același timp, evitând cu finețe argumentele dogmatice și opiniile gata fabricate, care apar inevitabil când actualitatea agită spațiul public. Am avut ocazia să constatăm că majoritatea participanţilor încep să stăpânească această „artă”. Mi-a plăcut mult o doamnă profesor care a explicat cum pot fi preluate cu folos în dialogul pe astfel de teme sensibile perspective din predarea armoniei!

Organizatorii ne-au asigurat că toate cele discutate vor fi adunate şi puse la dispoziţia celor interesaţi pe site-ul Prof21.

Magda Bunea, coach

Magda are un bun dialog cu mediul educaţional – şi chiar un efect bun! Atelierul ei de coaching în comunicare, NESTworking, a fost extrem de apreciat în cadrul programelor de instruire ale Teach for Romania, iar metodele au fost aplicate cu success la clasă, cu elevii.

Apasă fără frică

Revista de Povestiri, în parteneriat cu Cărturești și Street Delivery, organizează sâmbătă, pe 28 noiembrie, între 11:00 și 17:00, la Grădina Verona (pe terasa acoperită și încălzită) un târg creativ caritabil care se numește #Colectiv Delivery. Creatorii-donatori au donat produse din categoriile reviste independente/artă vizuală/haine/accesorii/home decor, iar toți banii din vânzarea lor merg la Fundația Estuar, în beneficiul celor răniți în tragedia de la Colectiv.

Ne-am gândit să facem o listă cu ce le-ar plăcea copiilor dacă ajung pe la târg.

La capitolul reviste, 15 exemplare din „Șoriceii de Bibliotecă” îi așteaptă pe „micii iubitori de povești”.

soiceii de biblioteca

La capitolul jucării, avem pisici de la Atelier Simpluș și de la Jo’s Crafts și jucării pictate din lemn de la FabLab.

atelier simplus

jo s crafts

La capitolul tricouri, de pe cele de la Antante le vor face cu ochiul mutrițe prietenoase.

antante

UPDATE: S-au alăturat și Miniaturile :)

Vă așteptăm sâmbătă!

Apasă fără frică

Poate ați observat că academia noastră are un logo nou. Mișcarea asta face parte dintr-una mai amplă: am făcut un site pentru asociația noastră, Brain Fitness, și am mutat atelierele pentru adulți pe un alt site, sub numele Club Revdepov. Plus câteva modificări pentru Revista de Povestiri. Să le luăm pe rând:

Academia Motanov

Singura modificare evidentă a fost schimbarea de logo, în linie cu noile logo-uri ale celorlalte proiecte. În rest, am pus sub el, pe site, o propoziție simplă: „juniorii de exprimă”. Asta e ceea ce ne dorim să încurajăm la juniorii care trec prin atelierele noastre. În ateliere, ei explorează feluri în care își pot exprima creativitatea. Pentru că nouă ni se pare că vârsta mică e pentru explorat, iar vârsta mare pentru specializat. Sigur că un grad de suprapunere între una și alta e absolut binevenit. De asemenea, vom publica povestirile de la atelierul de scriere creativă pe blog (aici), prea scriu adulții peste tot, să mai scrie și copiii, că ei au puncte de vedere mai mișto!

Asociația Brain Fitness

Asociația noastră n-avea site, adică un loc în care să povestim care e profilul nostru, cine sunt fondatoriicum am apărut, ce proiecte avem. Am răscolit printr-o grămadă de poze și am structurat informația, așa încât să se înțeleagă mai ușor. Am scris în engleză pentru că ne dorim să fim parteneri într-un proiect internațional la un moment dat.

Club Revdepov

Poate nu știați, dar înainte să organizăm ateliere pentru copii, ne-am ocupat de adulți. Și o facem în continuare. Atelierele se înmulțiseră și într-o zi ne-au cerut o casă numai pentru ele. Avem o comunitate de peste 400 de absolvenți creativi, care nu stau degeaba, așa că o să le promovăm realizările pe blogul Clubului.

Revista de Povestiri

Între momentul în care am încetat publicarea pe hârtie și octombrie 2015, n-am mai publicat povestiri nicicum. Ne-am dat seama că e păcat, mai ales că din atelierele de scriere creativă pentru adulți antrenorii aleg mereu povestiri bune. Așa că vom publica aceste povestiri care supraviețuiesc feedbackului pe site. Ca să nu limităm accesul la publicare doar la cei care participă la ateliere, am decis să facem și un concurs de povestiri trimestrial.

Ei, cam asta a fost povestea, poate nu e prea interesantă pentru voi, dar trebuia s-o spunem, că doar ne-a luat vreo 3 luni să o înfăptuim!

Simina

Apasă fără frică

de Motanov

A fost scurtă. Abia ce mă pregăteam să calc cu dreptul din față pragul școlii, când un motan burtos cu vestă m-a ridicat de ceafă și m-a aruncat înapoi în curte. Am mai încercat pe geam, pe coș, prin subterane, dar, oriunde scoteam capul, o felină cu prestanță mă prindea și mă dădea afară. Până la urmă, am convins un pisoi mai aventuros să mă bage la el în ghiozdan și să mă scoată numai după ce începe ora.

De data asta, n-am mai ajuns în curte, ci în biroul directorului. Burtosul cu vestă, ce să vezi.

— Cum te cheamă, obraznicule?
— Motanov. De ce nu mă lași, nene, să stau și eu la școală? Ce mă dai afară, n-am apucat să fac nicio prostie!
— Păi, ia spune, Motanoave, mai văzuși tu blană mov la noi în instituție?
— Da, vreo trei smocuri, dacă m-ați tot aruncat.
— Noi educăm doar pisici alb-negru, n-ai ce căuta aici. Du-te la Școala Color.
— Unde mai e și asta?
— Nu știu decât că există, dar locul anume e secret, probabil ca să scape de inspecțiile școlare, măgarii.
— Sunt și măgari?
— Mai știi… nu m-ar mira. Hai, valea, să nu te mai prind pe la noi!

Și iar am zburat ca un porumbel catapultat.

Am ajuns acasă și am certat-o pe mama că m-a trimis la școală să mă fac de râs și că m-a făcut mov, și până la urmă de ce sunt eu mov? și uite că mă-nchid în cameră și gherăi toată mobila, și afișele mele cu supereroi, le fac franjuri, și nici lapte nu mai beau până nu îmi cumpără vopsea să mă fac negru! Sau alb! Sau zebră!

***

A doua zi dimineață, am găsit o pisică verde pe fotoliu. Stătea picioare peste picioare și mesteca gumă. Când m-a văzut, a făcut un balon mare și m-a prins în el. M-a aruncat pe spate ca pe un sac, și-a luat la revedere de la mama cu o mișcare din coadă și duși am fost. Mirosul balonului în care călătoream era plăcut și adormitor, așa că, nicio surpriză, am adormit.

~ poate continuați pe cont propriu, poate la atelierul Adinei ~

Apasă fără frică