Close Sidebar
Type & Hit Enter To Search

Articol de Andreea Mazilu

După 1989, BD-ul românesc iese şi el din umbra regimului comunist şi începe să se dezvolte rapid. Dintre cele mai populare reviste de benzi desenate ale anilor ’90, merită să fie amintite Universul copiilor, Bucuria Copiilor şi Carusel. În 1990 apare pentru prima oară Universul Copiilor, urmașa Cutezătoriilor, probabil cea mai îndrăgită revistă pentru copii din perioada comunistă. Găsim aici lucrări ale pictorului Valentin Tănase, celebru pentru diversitatea plastică a lucrărilor sale, de la benzile desenate de care era pasionat în tinereţe, până la picturi, sculpturi sau mozaicuri prezente acum în colecţii particulare din ţară sau străinătate. Un alt artist care îşi continuă activitatea în această revistă este Puiu Manu, celebru pentru benzile desenate din Arici Pogonici. Acesta îşi începuse activitatea în 1957, în revista Cravata Roşie, cu banda desenată „Comoara lui Montezuma”. Însă, cel mai celebru desenator al revistei este Valentin Cristescu, care debutează în Universul Copiilor cu banda desenată „Bubu şi Clementina”,  o ţestoasă şi o bufniţă care devin mascotele revistei. În 1996, odată cu moartea lui Ovidiu Zotta, redactorul-șef, revista își încetează apariția.

Bucuria Copiilor, urmașa Luminiței, apare tot în 1990 şi funcţionează până în 1996, când dispare de pe piaţă din lipsă de fonduri. Este o revistă de format mare, unde publică atât Valentin  Tănase și Puiu Manu, cât şi Burschi şi D. Dobrică, care este şi redactorul-șef al publicaţiei. Carusel este considerată de pasionaţi cea mai bună revistă de bandă desenată românească de după 1989. Înființată în 1990 de Nicolae Frânulescu și Sandu Florea, revista este plină de BD-uri color, atractive şi foarte bine realizate. Carusel își încetează apariția din cauza morţii lui Nicolae Frânculescu şi a plecării lui Sandu Florea în America, unde realizează benzi desenate pentru  Marvel Comics.

revista Carusel

În ultimii ani, au fost organizate multe expoziţii şi manifestări urbane menite să atragă noi pasionaţi ai genului. Muzeul Benzii Desenate, proiect al artistului Alexandru Ciubotariu, a funcţionat timp de 120 de zile, între 16 iunie şi 16 octombrie 2011. Aflat la etajul 4 al Muzeului Naţional de Artă Contemporană din Bucureşti, Muzeul Benzii Desenate a beneficiat de mai multe spaţii expoziţionale, o mediatecă (bibliotecă şi spaţiu de colecţie), o zonă destinată creaţiei şi atelierelor şi un spaţiu pentru dezbateri. Accesul vizitatorilor a fost gratuit iar aceştia au putut să admire expoziția permanentă cu lucrări despre istoria benzii desenate româneşti şi patru expoziţii temporare destinate lucrărilor contemporane. Timp de aproape cinci luni, în acest spaţiu au avut loc conferinţe consacrate zonelor paralele cu BD (caricatură, animaţie, ilustraţie de carte), dezbateri cu participarea unor autori şi editori, ateliere de creaţie, sesiuni de live drawing, lansări de carte, proiecţii de filme şi concerte.

Salonul Internaţional al Benzii Desenate din România

Salonul Internaţional al Benzii Desenate din România, ajuns deja la a 23-a ediţie, îşi propune să aducă în ţară BD-uri internaţionale, să premieze artiştii locali şi să permită familiarizarea publicului românesc cu diversitatea genurilor şi stilurilor benzilor desenate din întreaga lume. Ediţia de anul trecut a Salonului, desfăşurată la Muzeul de Artă din Constanţa, i-a avut printre invitaţi pe Andrei Moldovan şi Mihai Ionaşcu, creatorii seriei BD Harap Alb continuă…. Tot în 2013, România a fost gazda celei de-a treia ediţii a Salonului European de Bandă Desenată și a East European Comic Con, ceva nemaivăzut pe la noi. Comic Con-ul se va organiza și în primăvara asta, la fel și festivalul Otaku, care promovează mai degrabă artiștii japonezi.

Nu în ultimul rând, trebuie să amintim Revista Comics, spațiu în care s-a exprimat în ultimii ani noua generație a creatorilor români de benzi desenate, și grupul Dezarticulat, din care fac parte cei doi coordonatori ai atelierului nostru de benzi desenate.

Surse foto: Bookaholic, Benzi desenate românești

BIBLIOGRAFIE:

Apasă fără frică

Start the conversation

Success
Your comment is awaiting moderation.