Îi mulțumim lui Ediz Isal (13 ani) pentru impresiile lui despre ediția online a atelierului de scriere creativă cu Laura Pamfiloiu, august – septembrie 2020.
Nu am ținut un jurnal al atelierelor. Acum îmi dau seama că nu vreau să se termine, chiar dacă a început școala și e mai complicat, pentru că nu mai am timp. La început mi-a fost puțin greu, o grijă în plus, apoi am descoperit că-mi face plăcere să scriu. Cel mai mult îmi plac poveștile cu acțiune și umor, poate pentru că vara asta nu m-am putut desprinde de Agatha Christie, toate cele cinci cărți citite au fost scrise de ea. Îmi place să intru în pielea personajelor, să-mi imaginez personaje, să le înțeleg, să ghicesc ascunzișurile și să mă surprindă finalul unei cărți polițiste.
Mi-am dat seama că imaginația trăiește cu tot ce fac, când m-am gândit la povestea despre corb am avut în minte un film văzut în vara asta, Bătrânul și marea, nu știu exact de ce. Poate pentru că m-a impresionat vocea naratorului sau bătrânul care iubea natura, nu doar se lupta cu ea, iar în același timp se recunoștea în băiatul singuratic care-l ajuta.
Faptul că am avut aceeași temă și textele au fost atât de diferite mi-a plăcut enorm. A fost important să le discutăm pe fiecare în parte. Părerile obiective ale celorlalți sunt interesante și am învățat din ele.
Nu am scris ca la școală, nu mi-au plăcut niciodată expresiile frumoase forțate, prea dulci. La școală scriam ceva neconvingător, când eram mai mic, pentru că aveam impresia că trebuie să scriu adevărul. Cumva scriam despre mine și expresiile frumoase pe care le căutam erau false. Acum am înțeles că ceva imaginat poate să spună ceva mai adevărat decât dacă încerc să povestesc o întâmplare adevărată, cu multe amănunte în care mă pierd. M-a ajutat și o carte de scriere creativă cu tot felul de teme ciudate pe care trebuia să le dezvolt. Și mama m-a ajutat.
Am început școala pregătit și vă mulțumesc!
Ediz